din arhive / dosarul qu

Aquarium - secţiuni pe marginea iubirilor complementare

uneori îmi creşti pe sub piele apoi mă înţepi
din interiorul colonizat de armatele tale
doar ştii
numai o dată am povestit
despre posibilul regat al muţeniei
apoi


tăcerea a cuprins mişcarea


aşa s-a născut un cuib pentru cioburi de ou
acum or să crească nişte arbori pictaţi sinistru
din fantele ce se lărgesc în cojile de ou
pe crengile goale vor înflori din nişte coconi
florile pasiunilor boboci la ivirea serilor
în extaze la brâul nopţilor ofelindu-se apoi
în pragurile unei dimineţi în care
ne ascundem ca nişte fluturi nocturni
sub o patură moale


pielea ta îmi miroase a muzică downtempo
iar degetele ating părul tău armonios
pe nas te sorb ca pe nişte săruri necunoscute
ce se vând la un boutique de comercializare a viselor
ordonate în abstracte categorii şi subcategorii
ordonate exemplar


sub observaţie


calcule exacte ale mişcărilor haotice
uneori apar unele molecule alteori dispar lasând unele goluri
în care ne unim ne formăm creştem
am uneori impresia că tu creşti în mine
apoi eu nu mai exist în unu
exist doar în doi
doar în noi
doar goi


înveliţi doar de coaja proaspăt crapată de ou
de valurile mării o legendă ar spune
că tu ai fi albuş - marea
eu aş fi galbenuş - luna
şi încerc din răsputeri să te ridic aproape de mine
dar mereu
nu reuşesc




am curajul şovăirii
azi te îngădui în toate
tăcerile ce le-mpletesc în funii
de care spânzur dorul şi imperiile
curajului:


întoarce-te-n rămâi şi sapă cu şuier şanţurile până la mine


evadăm ascet / ascunde-te doar cât
doar cât să am timp să te despodobesc de lume
debranşează-mă de tine şi leagă-mă de unele cruci
iar răstignita-mi privire
se uită dinadins printre copaci să te rătăcească
să-mi adulmeci inima hulpav
să-i crească depărtării colţi
în colţ de ochi cu care
să sfâşie uitarea


îţi voi întoarce inima pe toate feţele pe-o coală albă
îţi voi cerceta amanunţit nervii limfa
umbrele sângelui tău compatibil
cu Rh-ul stelei căzătoare


te bănuiesc de o curgere de sânge aparte
de un mod leneş de a închide ochii
de un mod miraculos de a atinge femeile
de un mod zburator de a-ţi păşii paşii


stau confortabil pe marginea foneticii numelui tău
ca pe un divan
şi recunosc că nu mai ştiu
să scriu poezie
poate că privirea ta i-a pus piedică




cred că privirea ta a oprit poezia
-

poem extras aleatoriu din arhive/ dosarul qu

încercare de Unu în Doi / poem scris în două mâini / qu şi şu